Un top 10 al oraselor din Romania intr-o perspectiva personala

vineri, 11 aprilie 2008

Die Endlösung der Judenfrage


"Ziua internatională a celor eliberati din lagărele de concentrare fasciste"
marcată în ziua eliberării lagărului de la Buchenwald - 11.IV.1945.

Nu este cunoscut numărul exact de evrei ucişi în Holocaust. Cifra cea mai frecventă este cea de şase milioane, avansată de Adolf Eichmann, un demnitar al SS-ului de rang înalt. Majoritatea cercetărilor confirmă că numărul victimelor a fost de între cinci şi şase milioane.


Heinrich Himmler, comandant al SS, al Gestapo-ului, al doilea ca putere, dupa Adolf Hitler a fost unul din fondatorii lagărilor de concentrare. Himmler a avut responsabilitatea finală pentru anihilarea a milioane de oameni consideraţi că nu merită să traiască.


În teritoriile controlate direct sau indirect de nazişti au trăit între 8 şi 10 milioane de evrei. Incertitudinea apare din lipsa de informaţii privind numărul de evrei domiciliaţi în Uniunea Sovietică. Cele 6 milioane de victime ale Holocaustului reprezintă astfel între 60% şi 75% dintre evreii europeni. Au fost exterminaţi peste 90% din evreii polonezi, care fuseseră în număr de 3,3 milioane. Aceeaşi proporţie se înregistrează şi în ţările baltice Letonia şi Lituania, dar mare parte din evreii din Estonia au fost evacuaţi la timp. În Cehoslovacia, Grecia, Olanda şi Iugoslavia, au fost ucişi peste 70%. Peste 50% au fost ucişi în Belgia si Ungaria. Este posibil ca o proporţie similară să fi murit în Belarus şi Ucraina, dar cifrele pentru aceste ţări sunt mai puţin sigure. Printre ţările cu mortalitate mai mică în Holocaust se numărăr Bulgaria, Danemarca, Franţa, Italia şi Norvegia. Dintre cei 750 000 de evrei care trăiau în Germania şi Austria în 1933, au supravieţuit doar aproximativ un sfert. Înainte de 1939 s-au refugiat din Germania foarte mulţi evrei, însă în majoritate şi-au ales locuri de refugiu în Cehoslovacia, Franţa şi Olanda, de unde, ca urmare a ocupării acestor ţări de armata hitleristă, au fost deportaţi în lagăre şi în mare număr ucişi.
Numărul de oameni ucişi în principalele lagăre de muncă forţată şi exterminare este estimat după cum urmează: Auschwitz-Birkenau: 1,4 milioane; Belzec: 600 000; Chełmno: 320 000; Majdanek: 360 000; Maly Trostineţ: 65 000; Sobibór: 250 000; Treblinka : 870 000, Nordhausen - 20000.

Clujul a depasit capitala la spatii comerciale

Dupa intrarea Polus Center si Iulius Mall pe piata clujeana, au fost livrate spatii comerciale cu o suprafata totala de 100.000 de metri patrati, astfel ca aria de spatii comerciale pe cap de locuitor a ajuns la 0,2 metri patrati in Cluj-Napoca, fata de 0,05 metri patrati in Bucuresti.

Primul mare proiect lansat in Cluj pe piata de retail a fost Polus Center, realizat de firma TriGranit Development Corporation. Valoarea totala a investitiei a fost de 140 milioane de euro. In 2006, proiectul a fost vandut fondului austriac de investitii Immoeast pentru 210 milioane euro.
Polus Center Cluj dispune de o suprafata in­chiriabila de 61.000 metri patrati, iar in acest moment, mall-ul este inchiriat in totalitate. Cel mai mare chirias al Polus Center Cluj este retailer-ul francez Carrefour, care a investit aproximativ 20 de milioane de euro in amenajarea hypermarketului.

La un interval de doar cateva saptamani, pe piata clujeana a fost lansat cel de-al doilea complex commercial, Iulius Mall. Investitia pentru acest proiect se ridica la 60 milioane de euro, iar suprafata inchiriabila este de 37.000 metri patrati.

Iulius Mall a fost dezvoltat de omul de afaceri Iulian Dascalu, iar inaugurarea acestui centru comercial a inseamnat intrarea Auchan pe piata clujeana.

Un alt mare proiect ce vizeaza Clujul este Atrium Center. Proiectul, dezvoltat pe terenul unde era fabrica Tricotaje "Somesul" va include spatii comerciale pe o suprafata de aproximativ 32.000 de metri patrati, dar si un hotel de patru stele, destinat mai ales oamenilor de afaceri, si un business center cu o suprafata utila de 10.000 de metri patrati. Atrium Center Cluj va dispune, de asemenea, de 850 locuri de parcare, opt sali de cinema, un club de fitness si o sala de bowling.
Un alt proiect de spatii comerciale, care se afla in constructie, este Akademia Center, dezvoltat de Nisco Invest. Valoarea investitiei pentru realizarea Akademia Center va fi de peste 30 de milioane de euro. Centrul comercial va avea o suprafata de 41.000 de metri patrati, iar termenul de finalizare a proiectului este primul tri­mestru al anului viitor.

Fostul Hotel Continental (New-York) din zona centrala a Clujului va ajunge galerii comerciale de lux, investitia pentru amenajarea cladirii find de 5,5-6 milioane de euro.
Alte mari centre comerciale regasite la Cluj: Central, Sora, Metro, Praktiker, Plus, Cora, Billa, Kaufland, Baumax, Profi, Real, Selgros, Sigma, etc.
Potrivit unui clasament efectuat de revista Capital în prima parte a anului 2007, Cluj-Napoca este cel mai scump oraş din România.

Faceți căutări pe acest blog

Cluj-Napoca, my city!

Poveste de Craciun

The tour of Romania in three minutes !

Romanian Anthem, Landscapes and Personalities!

Vis de copil, Autograf

Transilvania

Arhivă blog