Un top 10 al oraselor din Romania intr-o perspectiva personala

joi, 31 iulie 2008

Simion Barnutiu - 200


Există personalităţi a căror viaţă şi activitate este atât de intim legată de un eveniment istoric încât înţelelegerea sa nu se poate disocia de aceea a evenimentului în cauză. Şi, totodată, situaţii în care înţelegerea evenimentului este pentru totdeauna legată de aceea a unor personalităţi reprezentative. În această situaţie se află, pentru Revoluţia de la 1848-1849 alături de Avram Iancu – liderul său militar, Simion Bărnuţiu – mentorul său ideologic şi, un timp, conducătorul său politic
Biografia lui S. Bărnuţiu este similară aceleia a majorităţii intelectualilor români îndeosebi din Transilvania: născut (el în 2 august 1808) într-o localitate rurală, căreia personalitatea sa i-a acordat notorietate, a urmat studiile, după începuturile şcolare în satul natal (Bocşa-Română, azi în judeţul Sălaj), la Careii Mari (1820-1825), la călugării piarişti (el însuşi fiind greco-catolic), apoi la Blaj, la filosofie şi teologie (1825-1829). În perioada 1829-1831 este profesor la gimnaziu, arhivar la Consistoriu, prefect de studii la seminar; între 1831-1834 este profesor de filosofie şi istorie, apoi (1834-1839) notar (secretar la Consistoriu); din 1839 este iarăşi profesor de filosofie (a predat primul curs de filosofie în limba română în Transilvania) până în 1845 când părăseşte Blajul (în urma unui conflict cu autoritatea episcopală). În continuare, până la 1848, în pragul Revoluţiei, studiază dreptul la universitatea săsească din Sibiu. După Revoluţia de la 1848-1849 – în care a deţinut un loc proeminent - îşi continuă activitatea revendicativă în capitala imperiului – Viena, apoi studiile juridice încheiate prin doctorat în Italia, la Pavia (1854). Începând cu luna decembrie 1854 până la sfârşitul anului 1863 predă logica la gimnaziu, apoi filosofia la facultatea de filosofie şi dreptul la facultatea juridică din iaşi. Se stinge în drum spre satul natal în ziua de 16/28 mai 1864. Amintirile unor contemporani (precum G.Sion sau G. Panu) îl prezintă ca fiind un om cu o ştiinţă şi modestie ieşite din comun. Personalitatea lui se manifesta, vulcanic, doar atunci când erau în discuţie problemele îndeosebi naţionale (şi sociale) ale românilor.
Momentul stelar al biografiei sale, acela care i-a marcat întrega viaţă, pentru ca prin ideile şi acţiunile sale să o influenţeze decisiv, a fost Revoluţia de la 1848-1849. Pregătirea lui superioară, filosofică, juridică, teologică şi istorică, precum şi cunoaşterea pe viu a realităţilor Transilvaniei, i-au permis o înţelegere a momentului istoric în funcţie nu numai de necesităţile acelui „moment” ci şi în raport cu necesităţile şi tendinţele sale istorice fundamentale.
Prin clarviziunea, profunzimea şi realismul viziunii sale, a direcţionat ideologic şi politic desfăşurarea evenimentelor revoluţionare româneşti în sensul unităţii dintre revendicările naţionale, sociale şi democratice: proclamarea naţiunii române ca naţiune politică independentă, desfiinţarea iobăgiei, egalitatea tuturor în faţa legii în toate sectoarele de activitate, libertatea de gândire şi expresie, etc.

duminică, 27 iulie 2008

Din nou loviti de potop


Dupa cum se stie, o tara intreaga priveste imagini socante cu efectele inundatiilor. Nu imi mai amintesc numarul acestor tragedii, insa de cativa ani incoace parca asistam la tot mai multe nenorociri de acest fel. Topirea zapezii sau ploiele de vara fac ravagii si de fiecare data avem un sentiment de "deja vu". Parca si locurile afectate sunt aceleasi mereu.


Cu toate acestea, sesizam doar actiuni timide de limitare a efectelor, cate o vizita a vreunui politician, cateva reportaje, o carpeala ieftina si episodul se repeta. Mult mai grav este faptul ca alaturi de efectele devastatoare asupra economiei au aparut si victimele umane - morti, raniti.


Ma intreb care sunt masurile de prevenire facute. Ma intreb de ce padurile au fost defrisate de pe munti intregi, din inconstienta si lacomia unora si astfel se formeaza torentele distrugatoare. Ma intreb de ce totul este lasat in voia sortii si de ce motto-ul ramane "fie vreme buna, fie vreme rea/Romania doarme, asta-i tara mea".


vineri, 25 iulie 2008

Un nou inceput de drum


Dupa ce la finele unui campionat presarat cu brichete si valize pierdute au reusit sa aduca in premiera la Cluj titlul de campioana si Cupa, echipierii CFR-ului se vad la startul unei noi editii de campionat. Intrucat lupta se va desfasura pe trei fronturi - Liga Campionilor, Cupa Romaniei si campionat, clujenii au datoria de a-si respecta blazonul si performantele din decursul editiei precedente. In acest an Clujul se va numara printre orasele existente pe harta celei mai importante competitii fotbalistice europene (alaturi de localitati precum Madrid, Barcelona, Londra, Manchester, Milano, Roma, Lisabona, Istanbul, Munchen, Lyon, etc) si in acest sens trebuie sa elogiem eforturile conducerii clubului pentru investitiile remarcabile facute pentru o cat mai buna reprezentare a capitalei Transilvaniei si a intregului fotbal romanesc, investitii care privesc atat baza materiala cat si lotul de jucatori. Bugetul de aproximativ 40 milioane de euro e un exemplu in acest sens. Iata lotul echipei din Gruia:


Portari: Hirschfeld, Nuno Claro, Stancioiu, Turcas

Fundasi: Tony, Manuel Jose, Alcantara, Cadu, Sousa, Viera, Toma, Pereira, Panin

Mijlocasi: Trica, Peralta, Culio, Dubarbier, Dani, Muresan, Prette, Deac, Leao, E.Kone, Minteoan

Atacanti: Y.Kone, Didi, Fabianni, Semedo, Ruiz, Oberman, Traore








joi, 17 iulie 2008

Ce se intampla cu monumentele Clujului?



Dupa cum probabil marea majoritate a clujenilor si ai iubitorilor acestui oras ou observat, de ceva vreme centrul municipiului nostru este vaduvit de prezenta unor opere de arta semnificative.


1. Statuia lui Matei Corvin a fost dezvelită în anul 1902, devenind de-a lungul timpului unul din semnele distinctive ale oraşului. Monumentul este compus dintr-o statuie ecvestră a regelui Matei Corvin, în faţa căruia sunt plasate următoarele 4 statui (de la stânga spre dreapta), Pavel Chinezu (comitele de Timiş), Blasiu Magyar; (bătrânul conducător al mercenarilor lui Matei Corvin - faimoasa „Armată Neagră”), Ştefan Szapolyai palatinul - viceregele de atunci a Ungariei) respectiv Ştefan Bathory ( voievodul de atunci al Transilvaniei). Opera a sculptorului János Fadrusz, macheta acesteia a câştigat marele premiu la Expozitia Mondială din 1900 de la Paris. Momentan acest ansablu este sub schele inca de anul trecut fara ca lucrarile de reparatie sa inceapa.


2. Statuia Lupa Capitolina din Cluj, colocvial "Statuia Lupoaicei", este o copie a Lupei Capitolina din Roma, dăruită în anul 1921 de municipalitatea din Roma oraşului Cluj, ca simbol al latinitatii Clujului. Odată cu Dictatul de la Viena, din 1940, în timpul exodului forţat al unei părţi importante a populaţiei româneşti, statuia a luat şi ea calea refugiului pentru a fi pusă la adăpost. Între 1940-1944, din motive de siguranţă, a fost dusă în municipiul Sibiu. După cel de-al doilea rãzboi mondial, statuia revine la Cluj. În 2006, după începerea şantierului de pe Bulevardului Eroilor, statuia a fost îndepărtată de pe ultimul amplasament si se gaseste in beciurile Muzeului de Istorie, iar Primăria nu a comunicat concludent planurile pe care le are cu statuia, desi viitorul sau soclu e fost instalat de mai bine de 6 luni.

Desi stim ca repunerea in circuitul turistic al acestora nu poate reprezenta neaparat o buna "afacere" pentru unii dintre alesii locali, capitala spirituala a Transilvaniei si locuitorii sai le merita cu prisosinta.

Faceți căutări pe acest blog

Cluj-Napoca, my city!

Poveste de Craciun

The tour of Romania in three minutes !

Romanian Anthem, Landscapes and Personalities!

Vis de copil, Autograf

Transilvania

Arhivă blog